Am scris despre simplitate,
Despre ură şi moarte,
Aparenţe şi ciute,
Dar cel mai greu îmi e
Să scriu despre dragoste.
Şi nu mi-ar lua minute
Poate ore, zile
În nopţi negre pierdute.
Ea doar se simte
Ca o privire
Ce poate spune multe,
Şi-ar fi puţine cuvinte
Să o definesc
Doar cu ce am în minte.
Aşa că plec, e o călătorie lungă
Viitor, trecut, dar tot nu o să ajungă,
Fantezii, dorinţe, vise
Toate să se adune.
Dezgrop promisiuni sfinte,
Profanez echilibru din minte.
Sper să nu mă pierd iar
Printre rânduri şi sunete,
Trecutu’ e doar o rană
Uitată neunsă, pătrunsă de ură,
Am promis, că nu o să mai cred
În suflete muritoare
Da’ am avut un vis,
Doar cu o singură floare,
Era singură în deşert
Fără pic de ploaie
Şi o voce îmi plângea în minte
Deschide-te suflete!
Refren 2X
Deschide-te suflete!
Eşti atât de negru,
Ură ascunde-te
Renaşte un templu.
O nouă lume
Se ridică din cenuşă,
Şi sufletul spune
* Se deschidem încă o uşă *
În minte, inimă şi spirit
Să facem ordine
Doar cu un zâmbet.
Cel rău există
Dar dacă nu luptăm
Nici el nu ezită
Să ne izoleze, să ne posedeze
Imperiu şi templu,
Apoi să creeze infernu’.
Şi tot nu pot vorbi
De verbul a iubi,
Rămâne un mister
Ca stelele pe cer.
Ştiu doar că prin artă
Eliberez orice influenţă proastă.
Pictez efemera,
Grafez ideia şi tema,
Dansez pe note
Cu sample şi voce.
Se simte evoluţia
Sunt un alt om
Lasă jos suliţa.
De mult nu mai port ură
Acum ştiu că,
Timpul este scurt
Dar clipa este lungă
Simplă sau profundă,
Fiecare secundă
Opreşte o lacrimă
Porneşte un zâmbet
Sacrifică un suflet
Dar altu se naşte
Cu o inimă pură,
Te rog nu o întuneca
Fă o faptă bună!
Refren 2X
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre lupta interioară cu emoțiile negative și despre dorința de a se deschide către iubire și speranță. Este un îndemn la renaștere și la găsirea echilibrului interior prin artă și fapte bune.