Trecut-au anii peste noi în zbor
Cu amintiri care acum mă dor
La tine mă gândesc mereu și aș vrea să știi
Cât mi-e de greu, aș vrea să știi.
Aș vrea să rătăcim în nopți hai-hui
Să fim doi îngeri paznici nimănui
Să ne iubim pe bănci de lemn ca doi nebuni
Uitați de timp, fără stăpâni.
Refren:
Să nu mă întrebi de ce nu pot să mai zâmbesc
Să nu mă întrebi de ce nu pot să mai iubesc
Aș vrea să cred în tine iar
Dar nu mai vreau să treacă vremea în zadar.
Trecut-au ani peste noi în zbor
Cu amintiri care acum mă dor
La tine mă gândesc mereu și aș vrea să știi
Cât mi-e de greu, aș vrea să știi.
Au fost și vremuri bune între noi
Mă închinam la gândul că exiști
Acum rămânem bieți eroi, răniți și goi
Ciudați și triști, ciudați și triști.
Refren:
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul față de o relație trecută și incapacitatea de a mai simți bucurie sau iubire. Naratorul își amintește de momentele frumoase, dar este copleșit de durerea prezentă și de teama de a mai pierde timpul.