George Topirceanu – Menajerie

Adrian Maniu:
În orașul de provincie banal
Unde niciodată nu se văzuse vreun papagal,
La colțul străzii pe maidan
A apărut un cort.
(Nu se mai văzuse așa ceva de-un an.).
La intrare stă-n picioare un om mort
Și o flașnetă țipă indiscretă melancolii
De amurguri pustii,
Pe când o femeie cocheta,
Cu pantaloni verzi
Și cu ciorapi,
Ținea în mână o cravașă ca o baghetă
Și făcea semne ca să îndemne din cale
Să intre niște soldați la animale.
(Mai era acolo și o maimuță indecentă.)
Atunci trei copii cu nasul murdar
De pe maidan,
Au scos fiecare din buzunar câte un ban
Și madama le-a dat câte-un bilet
Cerul se făcuse la apus violet.

Sensul versurilor

Piesa descrie o scenă dintr-un oraș mic, unde apariția unui circ ambulant stârnește curiozitatea copiilor. Imaginea circului devine o amintire nostalgică, un simbol al evadării din banalitatea cotidiană.

Lasă un comentariu