Foaie verde libertate,
Dunărea ne strigă-n sânge.
Țara cu cuțitu-n spate
Strigă-n veac, dar nu se frânge.
Din Ceahlău răsună bucium,
Geme țara-n junghere
Și de foame și de zbucium
Rabdă neamul în durere.
Doina mea de libertate,
Dacă-mi ești din neam și sânge,
Mai române, mai bărbate,
Fii cu noi când Țara plânge.
Țară, unde-ți sunt bărbații?
Cine mi te-nstrăinează?
Prin istorie, ca frații,
Treji, copiii tăi veghează.
Treji, copiii tăi veghează
Prin istorie ca frații.
Cine mi te-nstrăinează?
Țară, unde-ți sunt bărbații?
Fii cu noi când Țara plânge,
Mai române, mai bărbate,
Dacă-mi ești de-un neam și sânge;
Doina mea de libertate.
Geme țara-n junghere,
Din Ceahlău răsună bucium,
Rabdă neamul în durere
Și de foame și de zbucium;
Strigă-n veac, dar nu se frânge,
Țara cu cuțitu-n spate,
Dunărea ne curge-n sânge:
Foaie verde LIBERTATE.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și suferința poporului român, dar și dorința de libertate și unitate națională. Este un apel la trezire și la apărarea țării.