George Bacovia – Egipt

I
Egipt, șuviță de viață-n țara deșertului neadormit.
Canalul de Suez, bijuterie pe nedrept investigată.
O, piramide, de ce lăcustele morții vă tulbură somnul de
milenii?
Egiptul plânge cu margaritarele durerii.
O, nu mai plânge, eroic Egipt!
Îndemnul vremii: Înainte!
Vrăjitorilor evului mediu le spun:
Lăsați să clipească ochiul senin deasupra Egiptului,
niciodată nu mor martirii dreptății.
II
Egipt, revărsare a Nilului de aur,
Teba a incestelor,
Memnon al aurorii,
Și Sfinxul devorant,
Caravane pe lângă piramide
De pelerini și beduini.
Ecouri vechi de acolo,
Din țara hieroglifelor.
Piramide, diademă a libertății,
Raza pe vârfurile voastre,
zâmbet revărsat peste pustiuri,
Labirint, obeliscuri,
Temple în nemărginire.
Mumii în taina veacurilor,
Descifrări în cartușe
Cu nume de învingători,
Șerpi cu puteri de magie,
Secrete ale vremurilor,
Civilizație înspre viitor,
Eroii libertății
vă apără,
Egipt, revărsare a Nilului de aur.

Sensul versurilor

Piesa este o odă adusă Egiptului, evocând istoria sa milenară, simbolurile sale iconice și lupta pentru libertate. Versurile exprimă atât melancolie față de trecut, cât și speranță pentru viitorul civilizației egiptene.

Lasă un comentariu