Nu îl poți numi robot,
Are prea multe sentimente
Și prea multe probleme
Nimeni nu le-nțelege
Măcar tu ai fi putut
Să-i atingi inima din fier
Ruginita, oxidată
De-anturaju’ din cartier.
Acum nu se poate
Timpul vă desparte
Luceafărul, luna
Iubirea voastră arde.
Cu telefonu’ în mână
Se pare că nu mai sună
A plecat, n-a dat un semn
De mai bine de o lună.
Poate că e cu alta,
Le bagă ușor în pat
Da’ tu ești unica femeie
Pe care o are-n cap.
În caz de ți-a greșit
Nu uita că e bărbat!
Și a trecut prin multe
Da, uite! A rezistat.
Cândva o să regrete
Că a alungat persoane dragi
E golan, de capul lui
Lasă-l așa dacă îl placi.
Mereu o dă în bară
Tre’ să-nchei la mondiale
Da’ când o dă la microfon
Sare sala în picioare!
Frumos și gustos
Fructul care l-a mâncat
Da’ uneori frumosul
E plin de venin, de fapt.
Și a plecat săraca
Spunea că a înșelat-o
Nu uita că e bărbat!
Ți-o spun a doua oară fato!
Realizează odată
Privește-i bine ochii
Nu are nasul mare,
Nu aduce cu Pinochio
Cum zicea și THE MOSH
Pe o piesă cu mine
„Putea să fută o sută
Însă te-a ales pe tine!”
Nu încerca să-l schimbi
Nu suportă oameni falși
Ei se-mbracă-n zâmbete
Ca toți din zilele de azi!
Trăiește orice clipă
De parcă ar fi ultima
Că nu se știe cine pleacă
Sau intră în viața ta!
Peste ani, o să-l vezi
N-o să-l mai cunoști
Că te-a întrebat de ieși?
Și tu i-ai zis că n-are rost.
Se uită la ceas
Cât timp i-a rămas
Ca luat viață-n ’94
La fel ca Forrest Gump.
Sensul versurilor
Piesa explorează complexitatea relațiilor, regretul și acceptarea imperfecțiunilor umane. Vorbește despre un bărbat cu defecte, dar iubit, și despre dificultatea de a-l schimba, accentuând ideea de a trăi clipa și de a accepta oamenii așa cum sunt.