Vara vine, iarna se retrage,
Iată-ne aici, neschimbați
N-avem nevoie de presiune sau de schimbări
Hai să nu renunțăm la joc
Cândva eram ca un spațiu gol,
O fotografie fără imagine,
Dar datorită prezenței și credinței tale,
Lucrurile se așază la locul lor.
Refren:
Numai te rog, nu spune că mă iubești,
Pentru că eu s-ar putea să nu-ți răspund la fel,
Dar asta nu înseamnă că inima nu-mi mai tresaltă atunci când mă privești așa.
Nu-i nevoie să te îngrijorezi când vezi unde am ajuns
Numai te rog, nu spune că mă iubești
Pentru că eu s-ar putea să nu-ți răspund la fel.
Cuvintele dure sunt greu de acceptat
Sub presiune, (chiar și) lucrurile de valoare se pot destrăma,
Iar sentimentele pe care le avem acum sunt greu de jucat,
Așa că hai să nu renunțăm la joc.
Proștii se avântă (în orice)
Iar proasta am fost eu până acum
De data asta o voi lăsa mai moale,
Pentru că cred că asta seamănă mai mult
Cu ceea ce caut.
Sensul versurilor
Piesa exprimă teama de a declara dragostea și posibilitatea de a nu primi același răspuns. Vorbește despre vulnerabilitate și despre dorința de a proteja o relație fragilă de presiunile exterioare, preferând o abordare mai lentă și mai atentă.