Să se numească fericiți…
E ora ultimă din zi.
Și nicăieri nu am găsit
pielea ascunsă de copii.
Le-aud doar pașii care au fugit
s-o împăieze-n primăvară,
dar, îmbrăcindu-se,
copiii din aceeași vârstă
pe alți copii îi dau afară.
Și merg pe o scară înclinată,
pe cei învingători cu frică îi pândesc
și dintr-o dată aud cum nenăscuții
în alte trupuri pe ultimii copii îi izgonesc.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra pierderii inocenței și a purității copilăriei odată cu trecerea timpului. Vorbește despre cum copiii se maturizează și, în procesul acesta, îi îndepărtează pe cei care încă mai păstrează trăsături ale copilăriei.