Să uiți de gândul rătăcit
al clipei când am mai greșit
și ți-am adus în zori
cerul presărat cu nori.
Să uiți, te rog, de s-a întâmplat
cândva, să nu te fi urmat
la câte-un drum mai greu,
uita tot ce nu-mi iert eu!
Dar nu uita,
că-n viața mea,
ești prima iubire și ultima
și n-am să mai opresc, să te urmez!
Tu mi-ai adus o viață-n plus
și prima iubire și ultima!
Trăiesc și mă-ntreb,
trăiesc sau visez!
trăiesc și mă-ntreb,
trăiesc sau visez!
Să uiți de-a fost vreodată, iar,
să arunc și un cuvânt amar
ce n-am să-l mai spun
glasului de gând nebun.
Tu nu greșești nici dac-ar fi
să uiți de mine într-o zi
dar tu mă ierți mereu,
uita tot ce nu-mi iert eu!
Dar nu uita,
că-n viața mea,
ești prima iubire și ultima
și n-am să mai opresc
să te urmez!
Tu mi-ai adus o viață-n plus
și prima iubire și ultima!
Trăiesc și mă-ntreb,
trăiesc sau visez!
trăiesc și mă-ntreb,
trăiesc sau visez!
și n-am să mă mai opresc să te urmez!
și prima iubire și ultima.
trăiesc și mă-ntreb,
trăiesc sau visez.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul pentru greșelile din trecut într-o relație, dar și certitudinea că persoana iubită este și va rămâne cea mai importantă. Vorbitorul își exprimă dorința de a fi iertat și de a continua să urmeze persoana iubită, indiferent de obstacole.