Ne-aude tot orașul, ne-aud și satele dacă mai țipi așa
Ca un negustor falit pe cale să își vândă inima
Tu cauți sămânța de ceartă, o plantezi în casă
Pui lacrimi să-i dea rădăcina și o lași să crească.
Te bați cu pumnii în piept
Până când lovești destine
Tu ai suflet de fier
Tot ce ascunzi în el, sunt ruine.
Te bați cu pumnii în piept
Până când lovești destine
Tu ai suflet de fier
Tot ce ascunzi în el, sunt ruine, ruine.
De la tine am învățat că și îngerii între ei se mai rănesc
Și în loc de bună ziua, prefer să-mi lași loc de te iubesc
Tu cauți sămânța de ceartă, o plantezi în casă
Pui lacrimi să-i dea rădăcina și o lași să crească.
Acuma fapta-i consumată,
Petale cresc, petale cad
De-ar fi să fac un rezumat.
Te bați cu pumnii în piept
Până când lovești destine
Tu ai suflet de fier
Tot ce ascunzi în el, sunt ruine.
Te bați cu pumnii în piept
Până când lovești destine
Tu ai suflet de fier
Tot ce ascunzi în el, sunt ruine, ruine
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație tumultoasă, marcată de conflicte și regrete. Unul dintre parteneri pare să caute constant ceartă, lăsând în urmă doar distrugere și suferință. În ciuda aparenței de forță, se ascunde un suflet rănit și plin de ruine.