Flou Rege – Ploaie Peste Suflet

Ploaie. Ploaie. Gata apăsat pe foaie.
Încă doare. (încă doare) gata apăsat pe foaie,
În cartier la fel ca stropii reci de ploaie
Sunt un ins oarecare prins în bătaia vieții
Ce-n esență se destramă-n haosul diversității
Mele, cu adevărat ajung pan’ la stele,
Duc o viață tristă, care mă roade și în vis
Ma urmărește, de parcă frigul nu ar fi destul.
Și ajungi la vârsta în care,
Banul învinge spiritul.
Oricine ai fi tu, te lasă rece, e timpul,
Alege și vezi tu cum e timpul asta, trece,
E rece și peste noi și peste univers,
La fel ca Flou Rege peste foaie, peste vers, peste..
Căci muzica e ritmul zilnic, e scrisul, penița-mi este visul,
Realitatea și abisul, fără compromisuri,
Căci oricum nimic nu mă mai schimbă,
În rest, predau hip-hop complex în forma cea mai simplă că
Sunt în stare să răsar când nu e soare,
În subteran să dau culoare, ca lumina infinită.
Ani lungi sub gratii cât am strâns clipă de clipă,
Ducând microfon, cuvântul în forma desăvârșită.
Ma auzi?.
(Ploaie. Ploaie. Gata apăsat pe foaie.
Încă doare. pic pic pică pică picături de ploaie
Cartierul meu. Norii, furtuna, tună mereu.
Ploaie, ploaie. Gata apăsat pe foaie.
Cade greu. Cade greu. Nu-nțelegi ce se întâmplă
În sufletul meu.)