Refren: Sufletul se duce, inima se stinge
Cu lacrimi pe obraz
Îmi iau bun rămas. x2
1. Între mine și părinți
Au rămas mulți ani deloc vorbiți
Ne-am certat doar din prostii
Cum se ceartă doi copii.
Zilele s-au adunat
Cu părinții, am plecat certat
Am plecat eu dintre voi
Tot în viața de apoi.
Refren: Sufletul se duce, inima se stinge
Cu lacrimi pe obraz
Îmi iau bun rămas. x2
2. Să-mi aprindeți lumânare
Dacă mai sunteți și voi în stare
Și când o să-mbătrâniți
La mormânt la mine, să veniți.
Am să mă rog pentru voi
Să aveți de toate, nu nevoi.
Să știți că eu v-am iubit
Dar voi asta încă n-ați simțit.
Refren: Sufletul se duce, inima se stinge
Cu lacrimi pe obraz
Îmi iau bun rămas. x2
3. Nu port ură eu pe voi
De aici din viața de apoi
Dar acolo pe pământ
Să veniți la mine, la mormânt
Îmi cer de la voi iertare
Dacă mai aveți vreo supărare
Dacă m-ați iertat
Aș vrea să știu.
Dar acum e prea târziu.
Refren: Sufletul se duce, inima se stinge
Cu lacrimi pe obraz
Îmi iau bun rămas. x2
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul unui suflet care se desparte de viață, lăsând în urmă relații tensionate cu părinții. Vorbește despre dorința de iertare și împăcare, dar și despre acceptarea faptului că este prea târziu pentru a schimba trecutul.