Refren:
Zece întâmplări ciudate și-o minune,
Te-au adus în casă,
Zece,
Zece pictori se tot miră;
Cât ești de frumoasă.
Zece zile trec absurd, de nu știu,
Nu știu cum, pe unde nu știu,
Zece vieți de-aș sta cu tine,
Tot ar fi puține.
1.
Două stele paralele,
Stele, lacrimi înnodate și
Lumina de la ele,
Pentru tine toate;
2.
Patru prinți cu trei castele,
Ape fermecate și,
Tot cerul peste ele,
Pentru tine toate.
Refren:
Zece întâmplări ciudate și-o minune,
Te-au adus în casă,
Zece,
Zece pictori se tot miră;
Cât ești de frumoasă.
Zece zile trec absurd, de nu știu,
Nu știu cum, pe unde nu știu,
Zece vieți de-aș sta cu tine,
Tot ar fi puține.
4.
Șapte zâne, toate bune,
Licurici, speranțe-n noapte și
Piticii din poveste,
Pentru tine toate.
5.
Nouă magi în faptul serii,
O potcoavă sus departe, și
Comorile din suflet,
Pentru tine toate.
Refren:
Zece întâmplări ciudate și-o minune,
Te-au adus în casă,
Zece,
Zece pictori se tot miră;
Cât ești de frumoasă.
Zece zile trec absurd, de nu știu,
Nu știu cum, pe unde nu știu,
Zece vieți de-aș sta cu tine,
Tot ar fi puține.
Sensul versurilor
Cântecul este o declarație de dragoste profundă și poetică, în care naratorul își exprimă admirația copleșitoare față de persoana iubită. Folosește imagini fantastice și simboluri numerice pentru a sublinia unicitatea și valoarea acestei persoane.