Strigătură:
Vină, bade, că te-aștept,
Ți-am făcut leagăn pe piept
Cu suspin și cu oftat
Și cu dulce sărutat.
Nici jendarii nu te leagă
Dacă-ți ții o mândră dragă,
Nici jendarii nu te duce
Dacă-ți ții o mândră dulce,
Nici jendarul nu-i de fier
Să-mi fie frică de el.
Strigătură:
Nu mi-i frică de jendari
Pân’ or fi garduri și pari.
De cine dorul se leagă
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă,
Și de mine s-o legat,
Multe-am dat pân-am scăpat,
Am dat plugul, am dat grapa,
Vândui oile lui tata.
Strigătură:
Am dat plugul cel de fier
Numai să mă scap de dor.
Și s-o legat de-un voinic
Și-o lăsat plugul pe câmp,
Și-o lăsat boii la iesle
Și s-o dus după neveste,
Și-o lăsat boii la iesle
Și s-o dus după neveste.
Strigătură:
S-o legat și de-un bătrân
Umblă prin lume nebun.
Faină-i viața s-o trăiești
Cu omul care-l iubești,
Tulai, Doamne, este Iad
Dârt omul care ți-i drag,
Dragostea-i o boală grea,
Nimeni n-o scăpat de ea.
Strigătură:
Dar Iadu-i pe sub pământ
Dârt omul ce ți-i urât.
Fost-am și la vrăjitori
Să-mi descânte de trei ori
Cu apă din trei izvoară
Că dragostea mă omoară,
Dar m-am dus și la potic’,
Dar n-am haznălit nimic.
Strigătură:
Lasă-mă, Doamne, să zac
Pe brațele cui mi-i drag.
Lasă-mă, câine de dor,
Că pân’ la toamnă mă omori,
Lasă-mă, câine de drag,
Că iară mă faci beteag,
Crișcă Iadul și mă cere,
Fără badea eu n-oi merge,
Bade, păcatele mele
Jumătate îs a’ tale.
Sensul versurilor
Piesa exprimă chinul dragostei și sacrificiile făcute pentru a scăpa de dor. Persoana naratoare este dispusă să renunțe la tot, chiar și la avere, pentru a fi cu persoana iubită, dar realizează că dragostea este o boală grea de care nimeni nu scapă.