Lasă, Ană, cheia-n cui
Să pot ușa s-o descui
Și lămpașul pe fereastră
Să văd de-i bărbatu-acasă.
Strigătură:
Ană dragă, Ană dragă,
Dorul de tine mă leagă.
Anuță, de dragul tău
Mi-am lăsat năravul meu,
Năravul și prietenii
Că doară mi-i mai iubi.
Strigătură:
Pentru tine, Ană dragă,
Vin jendarii de mă leagă.
Ana mea, Ană frumoasă,
Cu tine mi-oi face casă,
Mi-aș face casă-n tufani
Să nu afle-ai mei dușmani.
Strigătură:
Mândra mea cu chip de dor,
Nu te-oi uita până mor.
Lume, nu mă socoti
Să mai pot și eu iubi,
Te iubesc, Ană, cu dor,
În ciuda dușmanilor.
Pentru tine, Ană dragă,
Vin jendarii de mă leagă,
Ce-ai făcut, mândră, cu mine
Că nu pot iubi pe nime’?!
Nu pot crede sufletul
Că te-oi lăsa la altul,
Ană dragă, Ană dragă,
Dorul de tine mă leagă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și dragostea pentru Ana, până la sacrificiul personal. Naratorul este dispus să înfrunte consecințele, chiar și arestarea, pentru a fi cu ea și își imaginează un viitor împreună, ferit de dușmani.