De m-ar fi făcut maica
În codrii cu iedera
Să mă pască oile
Și să-mi cânte florile.
Să mă apere de dor
Și de tine, bădișor,
Să mă apere de foc
Să am pe lume noroc.
Dar măicuța m-o făcut
Unde-o fost dorul mai mult,
La marginea drumului,
La apusul soarelui.
M-o-nfășat în iarbă verde
Să fiu dragă cui mă vede
Și m-o-nfășat printre flori
Să fiu dragă la feciori.
Măicuță, norocul meu
L-o băut boii-n părău,
C-ai trecut pe lângă-o baltă
Și-ai scăpat norocu-n apă.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă regretul destinului unei fete, care ar fi preferat o viață simplă și ferită de suferințe în mijlocul naturii. Acum, ea se simte vulnerabilă și lipsită de noroc, considerând că acesta a fost pierdut din cauza unei neglijențe materne.