Cine-o zis de Criș că-i negru
Ăla n-o fost om întregu’,
Că-i Crișul limpede tare,
Lacrimă de fată mare.
Crișule, pe malul tău
Mândru cântă dorul meu,
Crișule, pe matca ta
Mândru cântă dragostea.
Crișule, să povestești
Dunărea când întâlnești
Ce-a sărutat unda ta,
Plai frumos din țara mea.
Plai cu nume de fecior,
Plin de dragoste și dor,
Plin de bucurii și spor,
Plaiul meu străbun, Bihor.
Sensul versurilor
Cântecul este o declarație de dragoste față de râul Criș și plaiurile natale din Bihor. Vorbește despre frumusețea naturii și sentimentele profunde legate de locurile natale.