Era o zicală în sat la noi:
Cât este de frumos cuvântul, așa-i și omul.
Dar eu cred în putere
mai mult decât în frumusețe.
Degeaba ciripăie frumos o pasăre
dacă-i bleagă și zace în lene.
Mie să mi se întindă în față
arta folositoare și dreaptă a vorbei,
de-acolo de unde numai
apa pe care sfinții-au călcat-o
a scris cu îndărătnicie pământul.
Ia să vedem care îi este puterea
în ploaia de vorbe frumoase!
Sensul versurilor
Piesa explorează diferența dintre frumusețe și putere, argumentând că puterea și utilitatea sunt mai valoroase decât aspectul exterior. Vorbele, ca instrumente, trebuie să fie folositoare și drepte, nu doar frumoase.