Cu un crin în mână
te las.
Iubire-a nopții mele!
Și văduvioară-a astrului meu
te găsesc.
Îmblânzitor de fluturi întunecați!
Drumul mi-l urmez.
După o mie de ani abia mă vei vedea.
Iubire a nopții mele!.
Pe cărăruia-albastră
îmblânzitor de întunecate
stele
calea-mi voi urma.
Până când tot Universul
în inimă îmi va încăpea.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o despărțire dureroasă și o călătorie solitară. Vorbitorul își ia rămas bun, dar promite că va continua să meargă pe drumul său, până când va cuprinde întregul univers în inima sa.