Ale cui-s munții și câmpii?
Ale cui-s strugurii și viile?
Aleluia. Is aleluia.
Aleluia!
Ale cui-s luna și cu stelele?
Ale cui-s merii și perii?
Aleluia. Is aleluia.
Aleluia!
Ale cui-s vacile și oile?
Care nu înoată când vin ploile?
Aleluia. Is aleluia.
Aleluia!
Ale cui-s toate rachețele?
Care-mi zboară capul și mânuțele?
Aleluia. Is aleluia.
Aleluia!
Sensul versurilor
Piesa este un cântec de laudă religioasă, celebrând creația divină și abundența naturii. Versurile pun întrebări retorice despre proprietatea asupra elementelor naturale, afirmând implicit apartenența lor la divinitate.