M-am săturat atât de tare să stau aici,
Deprimată de toate temerile mele copilărești.
Dacă ar trebui să pleci,
Îmi doresc doar să pleci
Pentru că prezența ta încă durează în mine
Și nu vrea să mă lase în pace!
Rănile astea nu par a se vindeca,
Durerea asta este prea reală,
Este prea mult, ceea ce timpul nu poate șterge!
Când tu plângi,
Eu
Îți șterg toate lacrimile.
Când tu țipi,
Eu
Alung departe toate temerile tale
Și te țin de mână în toți acești ani,
Dar tu tot părăsești
Tot ceea ce reprezintă
EU.
Adesea poți să mă captivezi
Cu motivanta ta lumină,
Acum sunt săturată de
Viața pe care o lași în urmă.
Fața ta,
Ea bântuie
Ale mele, odată,
Plăcute vise.
Vocea ta a dus departe
Toată bunătatea din mine!
Rănile astea nu par a se vindeca,
Durerea asta este prea reală,
Este prea mult, ceea ce timpul nu poate șterge!
Când tu plângi,
Eu
Îți șterg toate lacrimile.
Când tu țipi,
Eu
Alung departe toate temerile tale
Și te țin de mână în toți acești ani,
Dar tu tot părăsești
Tot ceea ce reprezintă
EU.
Am încercat atât de mult
Să-mi spun că ești departe,
Dar atât de dur,
Încă ești cu mine.
Am fost singură atât de mult timp!
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea profundă resimțită în urma unei despărțiri. Naratorul se simte bântuit de amintirea persoanei pierdute și incapabil să depășească suferința, accentuând sentimentul de singurătate și regret.