Hai din lume-n mit,
Hai din strugure-n cană,
Să te beau liniștit,
Dulcea mea buruiană.
Arătai a cuțit,
Semănam cu o rană,
Mama mea m-a găsit
Și m-a dat de pomană.
Refren:
Hai din lume-n mit,
Hai din strugure-n cană,
Să te beau liniștit,
Dulcea mea buruiană.
Însă îndrăgostit
Și de-a pururi în goană,
Totuși eu te-am iubit
Cu o ultimă toană.
Troleibuze-au sărit
De pe sârmă-n strană,
Un nebun circuit
Prin Piața Romană.
Dacă tot te-am găsit,
Ca pe-o ultimă fană,
Dacă tu ești cuțit,
Dacă eu ți-am fost rană.
Hai din lume-n mit,
Hai din strugure-n cană,
Să te beau liniștit,
Dulcea mea buruiană.
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație toxică și codependentă, folosind metafore puternice precum rana și cuțitul. Naratorul este conștient de natura distructivă a relației, dar se simte incapabil să se desprindă, fiind prins într-un ciclu de suferință și dorință.