eli:
Ma bate gându’
Ma picură frunzele
Ma bate un gând care-mi tremură buzele
Încerc să stau calm
Ma pierd în noapte
lăsând în spate multe lacrimi și șoapte
Mă uit în curte la vecinu’ și văd că o duce bine
Oare de ce o duce bine dacă nu-i mai drept ca mine?
Nu-i mai drept nici atunci când stă în picioare
N-are carte
dar văd că are parte, fratioare
N-are carte dar are ce vrea el că face legea
E genu’ ăla care pe la școală nu prea trecea
Când petrecea nu se mai oprea o zi și o noapte
Da’ petrecea pe banii mei făcuți cu sapa-n spate
Își parca mașina
Eu trebuie să-mi sap grădina
Și vor să mă angajeze să le sap piscina
Un profesor are uneori fluturi în frigider
Un senator are un cap de cerb într-un…
Dacă înțelegi ce spun înseamnă că am cui
Trebuie să dăm jos cerbul și să punem capul lui
Punem ochii pe tine, ține-te bine că venim
Avem venin, o să vă dăm să beți, dar nu puțin
Că cine vine printre voi
Și noi ca voi se duce dracu’
Știm, scăpați de ei ca și de Kennedy în ’63
Greva după grevă, nu dezbat subiectu’
Dar le port respectu’ atunci când își mențin proiectu’
La școală am învățat proverbu’ „n-ai carte, n-ai parte”
Dar din păcate văd că nu e așa în realitate
Mulți au carte și nu au parte
Nu le dau dreptate doar pentru simplu fapt că nu cred că o să trec la mate
Aș vrea să n-am carte
Da’ îmi place să citesc
Aș vrea să am parte
Dar văd că ei mă tot opresc
Și nu reușesc
zâmbesc
Scriu pentru popor
trăgând în piept pe rapp
pisându-mă pe legea lor.
Acum mă bucur când văd bătrâni în centru citind ziare
Pe bănci golind încet pahare
V-au dat mat
Ei și acum se joacă dar cu piese
Aveți grijă ce mutare faceți că oricum le iese
Poporu’ nostru tre’ să aibă grijă
Să nu mai fure ca prostu’ că Timișoara stă la pândă prin rap direct din studio
Mesaje de la oamenii de la ghetou
Revoluționarii și armata din Timișoara au stat față în față ca opera și catedrala
Au ascultat simfonia gloanțelor din fier
Aparati doar de mila dumnezeului din cer
N-ai voie să faci ce vrei tu chiar dacă ești acolo
N-am fost acolo dar știi că nu vorbesc ca…
Nu intrați pe geam dar tot ne furați din case
Și furați la fel de mult ca Adrian Năstase
Aș vrea să merg pe insula lor să le pis nisipu’
Aș vrea să urc la volan și să le stric jeepu’
Mă rog la Dumnezeu ca în timp ce semnează actu’
Să vină un val mare și să le scufunde iahtu’
Avem texte dure ca un cap în gură care crapă buze
Avem și tupeu să nu ne cerem scuze
Că nu facem diferența dintre voi și gunoaie
Conduceți voi turme dar eu nu mă consider oaie
Scriu poezii pe care vi le bag prin boxe în case
După ce le trecem întâi pe la studio 66
Vrei să faci spume ca un pittbul dar ești bichon matez
Înțelegi ce vreau să zic?
Că daia nu contez
Degeaba începi să fumezi dacă ție nu-ți place
Faci doar pentru că a spus ăla că așa se face
Rappu’ e rapp
Nu înseamnă Eminem sau Snoopy
E mai complicat decât șahu’ sau cubu’ Ruby.
freantzu:
Suntem toți în aceeași oală
Nu există ierarhie decât pentru cei ce nu văd că asta e o prostie de c***t
Omule te crezi mai deosebit
Ai impresia că toți dorm și doar tu te-ai trezit
Nu știu cine te-a prostit că contezi atât de mult
Pe mine nu mă deranjezi dar m-am săturat să te ascult
De mult nu am mai văzut tineret trezindu-se
Însă mulți au dat-o pe rock doar zbenguindu-se
Sunt multe trupe de hip-hop care cântă de șmekerie
Care pun tot felu’ de tampenii pe hârtie
Sunt multe trupe de rock care fac doar gălăgie
Dintr-o mie 1 din copii nu vrea să fie ca niciunu din ceilalți 1000
Și astfel sunt altfel
Unu’ diferit de restu’
Și restu’ exact ca el
Atât de puțin contează imaginea ta ce o lași în spate
Oricât de bine ai fi îmbrăcat nu ai prioritate
N-are rost să faci ceva nobil că oricum la nimeni nu-i pasă
Că stai acasă
Că muncești sau că te învârți oricum nu prea contează
Toți suntem varză
Și țara e o plantație
Noi ne cultivăm pe plantație grație
Astora care ne-au băgat televizor prin cablu, dăm pe cârcotași în… că de la știri ne doare capu’
Ne ia dracu’ sau mai degrabă durerea de stomac, te-ai descurcat, stai relaxat că ăștia oricum îți vin de hac
Știu mai bine să numere banii decât populația din sărăcie
Bine că doar statisticile rămân pe hârtie
În România mai nou se face haz de prostie
Prostu’ râde de prost că cică prostu’ nu prea știe
Cică dacă râzi de prost ești mai prost ca el, să mor
Ce dracu’ studiezi, băi?
Ierarhia proștilor
Pe viitor să sperăm că nu o să se mai întâmple
Și încearcă te rog să folosești ce ai între tâmple
Vreau să le deschid mințile oamenilor, nu să-i critic
Să le explic că e ok să fii cinic
Oricum nu contează că știi că totul merge la psihic
Și dacă ajungi să gândești așa începi să renunți la spiritu’ civic
Teoretic ți se pare simplu și totul e foarte calm
Practic îți este greu uneori să-ți ieși din tipar
Măcar un minut pe zi să gândești global fără să ți se pară bizar
Să gândești cum alții nu cred că e normal
E un coșmar, uneori se întâmplă să fii paranoic
Gândești ok dar fiindcă nu ai schimbat nimic nu ești eroic
Am oroare de oamenii care sunt încă conectați la sistemul împuțit care produce ratați
Și sunt formați pentru societate, fac politică
Oamenii sunt prea mari pentru o lume așa de mică
Te intrigă
Știu că ce am scris nu o să-ți schimbe viața
Apleacă fața la instanța vieții, asta e prefața
N-are rost să te zbați că poate mori
N-are rost să mori că și așa trăiești în zbori
Ori de câte ori viața te stresează adu-ți aminte că tot ce contează e că nimic nu contează
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea față de inegalitățile sociale și ipocrizia sistemului. Artistul critică corupția, superficialitatea și lipsa de valori, îndemnând la trezire și la gândire critică.