Trandafir roșu bătut
Șai-lai-lai lai-la-la-la
În Dobrogea m-am născut
Șai-lai-lai lai-la-la-la
Și-am crescut printre țărani
Pe pământul dobrogean.
Valul mării m-am scăldat
Șai-lai-lai lai-la-la-la
Soarele m-a mângâiat
Șai-lai-lai lai-la-la-la
Mama când m-a legănat
În grai dulce mi-a cântat.
Primăvara, flori de măr
Șai-lai-lai lai-la-la-la
Adunam să-mi pun în păr
Șai-lai-lai lai-la-la-la
Și-n obraji doi bujorei
Cum le place la flăcăi.
N-am greșit cu bujoreii
Șai-lai-lai lai-la-la-la
Că m-au îndrăgit flăcăii
Șai-lai-lai lai-la-la-la
Și badea cu păr buclat
De nevastă m-a luat
Voi, care mă ascultați,
Hai la nuntă și jucați
Sensul versurilor
O fată din Dobrogea își amintește cu drag de copilărie și de momentul în care s-a căsătorit cu badea. Cântecul invită ascultătorii la nuntă.