Zâmbetul mamei când mă vede acasă îmi face
Inima să bată dintr-odată pentru pace
Să mă dezbrace cineva de răutate
Când liniștea mă caută pe străzi aglomerate
E greu să mă găsească și vocile mă tulbură
Șerpii nu vorbesc, doar când văd banii se gudură,
Și atunci mă scutură de sentimente vântul
Rece, din păcate, câteodată îmi fuge gândul
În întuneric, de unde-mi vine povestea
Un milion murdar e ăla care aduce vestea,
Frații nu sunt frați, și de la faimă,
Aroganța în timp poate deveni o haină
Și ți-am cerut o îmbrățișare caldă
Și mi-ai întins o mână care mi se pare să mă ardă
O noapte albă, o sticlă murdară
Și o casă în care-i frig de zici că dorm pe afară
E a ta, viața ta,
Și faci ce vrei cu ea,
În spate nu te mai uita
Lumea nu o asculta, știi oricum că e rea
Oricum va judeca indiferent de ce se va întâmpla,
Capu sus, toată lumea e a ta
Alin durerea, frații și surorile
Au trecut cu muzica mea prin toate stările
Știu toate gările, am înțeles comorile
Nu ascund bijuterii, știu toate scările
Din cartier, acolo am crescut
Unde vorba dulce câteodată mi-a fost scut
Acum ascut limba și strada s-a înrăit
De unde atâta ură, mă întreb, când am devenit
Atât de cunoscut, atât de greu e uneori
Când văd că oamenii din jurul meu consideră valori
Păpușile cu sfori pe care mass-media
Le folosește ca să spele creiere și media
De vârsta care pune botu-i e cea care mă sperie,
Mai bine mor sărac decât o viață în mizerie,
Artilerie grea sunt bagabonții mei, frățioru,
Alin durerea, dacă plec, e cineva să-mi ducă doru
Sensul versurilor
Piesa exprimă greutățile vieții și dezamăgirile legate de relațiile interumane și de valorile societății moderne. Artistul își găsește alinarea în muzică și în amintirea originilor sale, preferând să rămână fidel principiilor sale, chiar și în fața greutăților.