INTRO:
[Ești fericită?
Am înțeles, voi trage dunga peste
Nădejdea inutilă. Fă la fel.
Nu te mai cânt în versuri niciodată
Și nici nu știu de-ai să mai citești
Din întâmplare rândurile-acestea
În care aș vrea să fii ce nu mai ești.
Nu te mai cânt în versuri niciodată.]
El Nino:
Din ziua în care te-am cunoscut
N-am mai văzut lumea și sunt
Supărat pe tine că-mi faci
Capul mare ca un câmp de maci
Ochii mici strălucesc
Te părăsesc fiindcă te iubesc,
Dar mă faci să vorbesc prostii
Mami, mă faci să-mi doresc să cunosc
Viața, banii, golanii
În noapte scot cuțitul
Tu spune-mi de unde mă știi de mă strigi după nume
Cu cât te-am plătit de nu vrei să mă lași
Ochii tăi falși mă…
Tac, nu eram atent
Gloante multe ca 50 Cent
Dar încep să mă prind cum lucrezi, tati
N-o s-o mai cânt, promit
Niciodată!
REFREN:
Orice ar fi
Tu n-ai să poți să mă oprești din drogul meu
Am să trag cât am să pot să câștig sufletul meu x 2
Eufonic:
Tu ești prima iubire
Nopțile-s lungi fără tine
Rutina devine o panică
Păcatele grele trag tare
Când tare noi doi trăim într-o lume sălbatică
Îți spun adio
M-am dus, vorbesc
Cu stelele ce mă veghează de sus
Când tu îmi vrei banii și timpul
Și știi că nu e deloc simplu
Ma ții captiv în jocul ăsta jegos
Cu sume nebune, cuțitul la os
Cu fum veninos ce te ține jos
Și ce întoarce întreg universul pe dos
REFREN
Samurai:
Poate să fie și potop și soare
Poate să fie și vindecătoare
Poate să strige în fața mea c-o doare
Poate să vină să ceară iertare
Eu n-o s-o mai cânt
E de ajuns
Și sper să n-o mai iau de la capăt curând
Anii mă ajung
Când visez, tre’ să mă mișc, să reușesc
Piesa pe masă că-mi place să scriu
Vodka cu gheață în noapte târziu
Asta sunt eu
Tot tu lipsești
Tre’ să înțelegi, nu mai poți să mă oprești
Tu mă vrăjești și mă ții mereu de la treabă
Nu mai veni
Lasă-mă un timp și într-o zi
Poate va fi să ne reîntâlnim
Departe de casă în goana după cash
Îmi dai de gândit, mă neliniștești
Îmi zici că îți pasă, dar cred că glumești
E timpul să te trezești!
REFREN
Jianu:
Credeam că ea e sufletul meu pereche
O floare proaspătă într-o coală veche
Sute de fete îmbrăcate în verde
Împachetate, față la perete
Doamne, ce orb eram!
Ea mă prăjea și eu o cântam.
Noaptea bani pe bani
Gram peste gram
În timp ce ea îmi aducea surprize la geam
Poooaa! Ce panică am
De când am lăsat-o
N-am liniște neam
Mă făcea să fiu prost, vorbeam fără rost
N-are idee cât de greu o cunosc
Tre’ să uit ce a fost
S-o iau de la capăt
Am înțeles: unde dă ea se crapă
Și să fiu împăcat pe lumea cealaltă
N-o s-o mai cânt, promit
Niciodată!
REFREN
Stres:
Ești fină ca de catifea
Parcă ești făcută chiar din coasta mea
Eu credeam că tu mă poți vindeca
Nu știam că mă vei spinteca
Viața era dulce ca o baclava
Până mi-am dat seama că vreau altceva
Te pup, Mary Jane, pa-pa
N-o să te mai cânt toată viața
O să te țin în secret ca pe o faptă grea
Fiindcă știe toată lumea ești o fată rea
Și orice fată își dorește totul pentru ea
Și ar face orice să obțină ce vrea,
Dar timpul meu nu e deloc de vânzare
Mai ales când planul meu e mult mai mare
Iar dacă îmi stai în cale o să devin turbat
Și o să te ferești de mine ca pe un teren minat
Zi-le, man, zi-le, man!
Sensul versurilor
Piesa descrie o despărțire dureroasă de o persoană (Maria) sau o substanță (metaforic numită Maria), care a avut o influență negativă asupra vieții naratorului. Fiecare artist își exprimă regretul și dorința de a se elibera de această influență, recunoscând că relația a fost toxică și distructivă.