El Nino – Fără Constrângeri

Fără constrângeri
Liber să-mi aleg drumul
Bat alei întunecate
În reflectoare strâng pumnu’
Mă lupt să dau tunu’
De asta când îmi dau drumu’
Frații vin să-mi pună
Peste piept număru’ unu.
Îmi țin departe sufletul
Să poată să respire
Când strada ridică praf
Cu tentă de fericire
Un sentiment complex
Mă ține legat de casă
Și tot el mă ține tare
Când problemele mă apasă.
Lasă c-o să vină
Zile bune-ntr-un final,
Voi reuși să fac
Dulce totul din amară
Am un drum pe care merg
Îl văd bătut în nestemate,
Safire și smaralde,
Cu rubine diamante.
Alung toate gândurile negre pas cu pas
Încerc să mă cunosc cu-adevărat
Puteri în glas cer în drum spre echilibru
Și ia-mă după timbru
Mă găsești pe piața neagră,
Armă de mare calibru.
Tu să nu uiți că rămân până când
Soarele o să cadă
Rămân în primul rând.
Roșu, galben, albastru până când
Îmi vor scrie poezia pe piatra de mormânt.
Ochii de șarpe
Vânează fericirea
Și nimeni n-o să poată
Să-i mai schimbe privirea,
Inima de piatră
Tremură și sângerează
La prima rază de lumină
O vezi că-ngenunchează,
În liniște sfidează demonii
La luna plină.
Privește colții-n prezent
E pregătit de ce-o să vină
Și nu știu ce-ar putea
Să mă mai miște-ntr-un final,
Tot ce mișcă-n jurul meu
E practic suflul necesar
Să pot să trec peste
File din poveste
Cu mintea limpede
Să poată să-nțeleagă cine este.
Cel care muncește la sfârșit culege roadele,
N-o să poată să-i îndoaie nimic spatele,
Coloana vertebrală din fier forjat, robot
Sau poți să-mi spui pe nume
Și să-nțelegi că pentru tot ce-am reușit
Îți mulțumesc și n-am să uit vreodată
Că peștii mari de azi
Sunt peștii mici de altă dată.
Tu să nu uiți că rămân până când
Soarele o să cadă
Rămân în primul rând.
Roșu, galben, albastru până când
Îmi vor scrie poezia pe piatra de mormânt.