Eram la fel ca marea, venea lumea să ne vadă
Ma uit la cer, câteodată sta să cadă
Încrederea mea oarbă, în oameni e mai rară
Știam că inima nu poate să te doară
Nu poate să mă facă niciun zâmbet să-i răspund
E un ocean de lacrimi viața mea și mă scufund
Când ies la suprafață, promit să trag în piept
Tot aerul pe care l-am lăsat într-un caiet
Privirea mea e un bilet de adio, nu mai pot
Vrei să te joci cu mine, îmi pare rău dar nu mă joc
Pe jumătate mort, văd jumătatea plină
Alin durerea ca o doză de marijuana
Înțepi ca o albină cu vorbele tale dulci
Te-am primit cum se cuvine în viața mea, poți să te duci
La altul, că poate altul mai ușor le duce
Drumurile noastre acum formează o răscruce
Zi-mi ce te aduce în viața mea, că nu-nțeleg
Știam că două jumătăți trebuie să facă un întreg
Alerg de ceva timp pe pământ și timpul zboară
Am un ghețar în piept, devine clima ta polară.
Acolo, sângele, ca-ntr-un vârtej cuprins
Ți l-am simțit zvâcnind aprins
Obrajii doar tu mi-ai atins
Bărbatul aspru, cât de repede s-a stins.
Acolo, sângele, ca-ntr-un vârtej cuprins
Ți l-am simțit zvâcnind aprins
Obrajii doar tu mi-ai atins
Bărbatul rău din mine, cât de repede s-a stins.
Plouă peste inima mea
Cum plouă peste oraș
Ce-i cu tristețea asta.
Hai spune-mi, spune-mi..
Spune-mi. de ce fără tine mi-e frig și vara
De ce când vine noaptea se dezlănțuie și fiara
Dăm cu pace, spune-mi ce-am făcut greșit
Sau ce-am făcut să mă trezesc din nou nefericit
Că ce-am făcut bine s-a uitat și mi se pare
C-am lăsat în urma noastră pe masă niște pahare
Câteva sticle goale și un semn de-ntrebare
Oare o să mai fie alții ca noi sub soare
Pune niște sare pe rană și lasă-mă să plec
Știu deja perioada prin care trebuie să trec
Ești un cerc vicios, un vis prea frumos
Să devină realitate, așa că intoarce-mă pe dos
Și simt că mă pierd, fără tine mi-e greu
Dar după ploaie vine soare, după soare curcubeu
Stau la șemineu cum stau pe bordură
Am auzit că mă iubești dar telefonul meu nu sună.
Acolo, sângele, ca-ntr-un vârtej cuprins
Ți l-am simțit zvâcnind aprins
Obrajii doar tu mi-ai atins
Bărbatul aspru, cât de repede s-a stins.
Acolo, sângele, ca-ntr-un vârtej cuprins
Ți l-am simțit zvâcnind aprins
Obrajii doar tu mi-ai atins
Bărbatul rău din mine, cât de repede s-a stins.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei despărțiri și sentimentul de pierdere. Vorbește despre dependența de persoana iubită și despre ciclul vicios al unei relații toxice, unde amintirile frumoase contrastează cu realitatea dureroasă.