Fugiți în singurătate! Fiți oameni!
Nu pitiți cu membre chircite!
Nu captivi cu dinți încleștați!
Nu vulturi bolnavi, încătușați, legați fedeleș!
Învățați să stați drept ca pinii pe stânci ori pe ruguri de stânci.
Deprindeți tăcuta lege a stelelor.
Sfinți și eroi, trupuri agile, creșteți coloane în templul adevărului
Învățați să vă înălțați ca talazurile în furtună.
Întindeți mâinile fraților voștri, și lumea se schimbă la față.
Zilele cernite ale toamnei au trecut pentru vecii vecilor.
Sensul versurilor
Piesa îndeamnă la depășirea limitărilor și la găsirea puterii interioare. Sugerează că prin unitate și credință în sine se poate schimba lumea.