Dyam – Dumnezeu

Îmi păstrez pixu’ ca remediu, pregătește-te de asediu
Scârba și jegul mi-e mediu, beau apă numa’ din pahar Berzelius.
Văd că nimeni n-a-nțeles, cine-i DYam, vă promit.
E ultimul gong de luptă – oamenii au înmărmurit.
Și tu ai murit… de la primul PUNCH ce ți-a făcut KRUNCH
Pe față și te plângi că “vai, Doamne, băiatu’ nu face Hip-Hop”
Face hop-hop, face poc-poc și e slab rău de tot
Că visează valută în căruța să zboare la New York.
Da’ io pun stop, așa că ia loc, ce e rima? Ce e flow?
Ce e argou? ce e jargon? Nu ai înțeles deloc.
Sunt chimist al dracu’, scuip cu ciani din pipeta
Pun AgNO3 pe foaie să devină foaie de iad și-o dau la battle.
La battle-ul interior, conflict cu mine… AJUTOR!
Că la cum mușc din mine, cred că în curând am să mor.
Da’ mai bine chemați pentru ei că mai am nițel și-i împușc
Pe micii mari filozofi, vă dau din trepied, trepăduși!.
Sunteți duși, sunteți mulți, nu vă curățați nici în duș
Vă curăț cu tun și-n plus, vă dau bilete duș-
.. Și-ntors…
Spre cimitirul meu, am MC-ii în coșciuguri
Ultimul clinchet de clopot ți-l las ție să-l scuturi.
Vă trebuie scuturi, sunteți scursuri, versuri de yummy și de bum-bum
V-ați luat huiduituri și șuturi în cur și vreți ca publicu’
S-aplaude-un c***t mișcător, urât mirositor
La cât de jegos ești, să mor, vei ține doliu pan’ ai să mori.
Ia-ți gându cotofan mic, pricajit și nesimțit
N-ai simțit niciun sentiment în viața ta, ești NESIMȚITOR
Ești jongler de bronz cu probleme și cu piese grele
Prinde-te de schele c-ai să cazi de pe bloc focusându-te pe sechele.
Ești tare-n degete pe net, dependent de bârfă și SNAPchat
Îți dau snap, eu sunt munte iar tu un clăbucet
Concretizând situația, punctul tău de plecare e nul
Ca să vezi, te-nvârți în cerc de-unde-ai plecat acolo ajungi.
Te-ntepi din orice și nu-s Țepeș sunt doar înțepătoare versuri
Că vezi c-adevărul te tulbură ca Dunărea prin Negre Paduri
Vrei să pari ceea ce vezi în jur, inspirație zero
Creierul tău mașină de spălat cu cel mai jegos Dero.
Dai un F5 la ochi și un stand-by la Brain bro
Că nu-i mișto te mișelesc la gură până devii maro
Că ești ca viermii, același orificiu în tot ce faci
Chit că-i gură, chit că-i cur – tot pe-acolo te caci.
Io-s tigru bre, nu-s leu, totu tine de curaj
Că nu mă dau bine printre tovarăși când ies din peisaj
Sunt rău de gură că-ți fac rău prin lexic și prin cuvinte grele
Ce-s mai grele ca tine vere, fă-ți valiza, la revedere.
Ești un mic muc, ai dat de bucluc, te-ai prăfuit? Tot io te scutur
Și te reduc și te supun la cele mai josnice torturi
Nu-s torturi, nu-s prăjituri, sunt prăjite puști cu
Gloante de mare viteză, bai durule, te salut cu c***’.
Ai găsit soluția, crezi că e vitală da’ n-are apă
Arahnida pripită setată numa’ pe valută, ești praf ba
Stilată, rujată maimuță de Congo suită-n bananier
Portretul existenței tale – un semi-zeu gunoier.
De la gunoi derivă numele, mulțimea toată te huiduie
Te scuipă și te-njunghie, n-ai niciun fel de scrupule
Caracter de unică folosință, mâine devii altă p***a
Linge lumea-n cur fără ruj, că zic ăștia c-au cistită.
Nu ești nici măcar vid, bai golule, dau tone de dume cu flow
Cu stil vechi sau cu stil nou, sunt definiția de argou
Sunt suma de ură și bine, numa’ că execut hienele lașe
Cu precizie dau în tine cu arcu’ mai ceva ca triburile incașe.