Doine – Cucul și Turturica

Cucul
Dulce turturica,
Dalba păsărică!
Hai să ne iubim,
Să ne dragostim
La nouri, la soare,
În frunzi, la răcoare,
La stele, la lună
Cântând împreună.

Turturica
Pentru dumneata
Eu n-aș zice ba;
Dar zic și zic ba
Pentru maica ta,
Că-i bănuitoare
Și fermecătoare
Ea mi-a bănui
De te-oi prea iubi
Și m-a fermeca
De te-oi dezmierda.

Cucul
Dragă turturica,
Păsare dalbică,
Nu-mi fi dușmănică,
Vară ca ne-ndeamnă,
Și frunza ne cheamă
Să ne dragostim
Și să ne iubim.

Turturica
Ba, cucule, ba,
Nu te-oi asculta.
Da-mi tu bună pace,
Că zau, m-oi preface
Azimioara-n vatră
Cu lacrimi udată,
Și de foc uscată,
De toți lepădată.

Cucul
Oricum te-i preface,
Tot nu ți-oi da pace,
Că și eu m-oi face
Un mic vătrărel,
Frumos, subțirel
Și-n foc oi intra
De te-oi săruta
Și te-oi coperi,
De foc te-oi feri
Încât chiar de silă,
Dacă nu de milă,
Tu m-ai îndrăgi
Și ne vom iubi.

Turturica
Eu n-aș zice ba
Pentru dumneata,
Dar cumplit mi-e teamă
De cumplita-ți mamă
Că-i bănuitoare
Și fermecătoare.
Decât m-a mustra
Că te-oi dezmierda
Și mi-a bănui
Că te-oi prea iubi,
M-oi face mai bine,
Ca să scap de tine,
Trestioara-n baltă
Subțire și-naltă.

Cucul
Oricum te-i preface,
Tot nu ți-oi da pace,
Că și eu m-oi face
Un mic ciobănaș
Din fluier doinaș,
S-oi căta prin baltă
O trestie naltă,
Și cât te-oi vedea
Pe loc te-oi tăia
Și-n tine-oi cânta
Și te-oi săruta.

Turturica
Ba, cucule, ba,
Nu te-oi asculta,
Porumbacule,
Frumuselule,
Pestrișorule,
Drăgușorule,
Știu că mi-ar fi bine
Să fiu tot cu tine,
Dar maica-ta-i rea,
Și decât cu ea,
M-oi face mai bine
Cu gândul la tine
Iconița mică
Într-o biserică.

Cucul
Oricum te-i preface,
Tot nu ți-oi da pace.
Că și eu m-oi face
Un mic dăscălaș
La cel sfânt locaș.
Și pe la icoane
Oi duce plocoane,
Și m-oi închina
Și le-oi săruta
De luni care pică
Până duminica.
Iar când te-oi zări
Astfel ți-oi grăi:
,Sfântă iconiță,
Fă-te păsărică,
Ca să ne iubim,
Să ne dragostim
La nouri, la soare,
În frunzi, la răcoare,
La stele, la lună
În veci împreună!”