La mănăstirea cea Capriană
Bate un clopot în zi de duminică.
La Capriana rană pe rană
Rană pe rană în taină se vindecă.
Intră în Templu om al durerii
Nu-i o rușine să intri în Biserică
E o rușine în liniștea serii
A o preface-n cazarmă isterică.
Refren:
Bate frumos un clopot, bate un clopot
A Învierii și cununei de spini
Vine din cer un șopot, vine un șopot
Și ridică un mal pustiu.
Bate un clopot, ca o chemare
La Capriana, în miros de cristei
Iar de la Putna, sfântă și mare
Dangat de aur răspunde în liniște.
Semn că ne vede, semn că ne-aude
Dragostea Putnei în zi de duminică
Când în lumina viselor ude
Rană pe rană în taină se vindecă.
Refren:
Bate frumos un clopot, bate un clopot
A Învierii și cununei de spini
Vine din cer un șopot, vine un șopot
Și ridică un mal pustiu.
La mănăstirea cea Capriană
Bate un clopot în zi de duminică.
La Capriana rană pe rană, rană pe rană
În taină se vindecă.
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera liniștită și vindecătoare a mănăstirilor Capriană și Putna, subliniind importanța credinței și a iertării. Clopotul este un simbol al chemării la credință și al speranței în Înviere, oferind alinare și vindecare sufletească.