Multe doruri sunt pe lume,
Fiecare cu-al lui nume,
Cine n-are dor pe lume
Vie să-i dau de la mine.
De când dorul m-a cuprins
Sufletul mi l-a aprins,
Dealul urc, valea cobor
Și-mi trec viața tot cu dor.
Tot cu dorul mă mângâi,
Îl pun seara căpătâi,
Sui în deal, cobor în vale
Și-mi trec ziua tot pe cale,
Dealul urc, valea cobor
Și-mi trec viața tot cu dor.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă omniprezența dorului în viața omului și modul în care acesta influențează fiecare aspect al existenței. Dorul este prezentat ca un companion constant, aducând atât suferință, cât și o formă de consolare.