Munte, munte, piatra seacă,
Lasă voinicii să treacă,
Să treacă la ciobănie,
Să scape de cătănie.
Decât catană la rând
Mai bine-n codru flămând,
Decât catană-n șireag
Mai bine-n codru pribeag,
Decât la străini catană
Mai bine la oi cu pana!
N-ar avea loc și pomana
Cine m-a făcut catană.
Mi-au dat haine mohorâte
Cum îs mie mai urâte,
Și mi-au tăiat pletele
De mă râd fetele,
Românaș, sărman de eu!
Căci a fost norocul meu
Să mă văd cu arma-n mână
În loc să petrec la stână,
Ziua ca să mulg la oi,
Noaptea să sun din cimpoi.
Eu voios aș cătăni
La străini de n-aș robi,
Eu voios aș fi catană
Dac-ar fi oaste română.
Dar decât să fiu la nemți,
Mai bine să mor în tremți;
Decât să fiu la husari
Mai bine-n furci de stejari!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul de libertate și refuzul de a servi în armate străine, preferând viața de cioban la stână sau chiar moartea, decât să fie cătană sub steag străin. Este un cântec patriotic despre identitate și sacrificiu.