Dj Emy – Rupt de Realitate

Strofa 1.
Cu ochi-n becul stins
Privesc la ce vedeam odată
Într-o lume ce de mult
Parcă s-a lăsat uitată
Alerg singur printre amintiri
De ce te miri?
Când mă vezi că nu mă vad
Și mă regăsesc doar în priviri
Ochii tulburi, privirea-n jos
Și mă întreb de ce mă întreb
Prea multe lucruri fără rost
Am nopții în spate
Și zile în față
Aș putea să am și-o viață
Dar prefer să mă fac varză
Cu toate astea mă simt perfect
Precum un antidot utilizat dar fără efect
Și zile-mi trec și nopți mai vin
Și deși sunt fericit
Parcă încep să mă deprim
Și mă enervez și mă deprim
Și mă descarc da nu-mi revin
Și mă privesc dar nu mă vad
Cu ochii plini de lacrimi râd
Și n-am putut dar aș fi vrut
Vreau să vorbesc dar rămân mut
Nu vreau nimic din ce-am avut
N-am viitor dar am trecut
Când unii plâng fără lacrimi
Alții doar în gând mai râd
Și se fac că nu mai văd timpul
Pe lângă ei trecând
Cu ochi-n ceas mereu
Detestând orice minut
Când văd c-au dormit continuu
Dar n-au mai visat de mult
Zece mii de gânduri într-un gram de fericire
Poți trăi intens o clipă
Și să mori o veșnicie
Poți s-o iei pe scurtături
Când crezi că viața e prea lungă
Poți să te naști în timp de-o oră
Și să mori într-o secundă.

Refren x 2:
Mi-am tras norocul la sorți
Nu mi-a picat, ce ghinion
Că n-am putut să-i dau șpagă
S-am norocul tuturor
Și de-aia mor că nu pot
Să trăiesc așa cum îmi e voia
Și nu știu sigur dacă am dat sau nu
În paranoia.

Strofa 2.
Orice pact din start trădat
Un adevăr denaturat
Plecat din cap și nu din suflet
Te face doar pe loc uitat
Și vrei să pleci, nu poți să mergi
Și te prefaci că nu înțelegi
Că ți-ai scris singur până acum
Tot ce de acum încerci să ștergi
Ți-ai spus multe într-un sfârșit
Însă puțini te-au auzit
Dar mai puțini au înțeles
Orice început e un sfârșit
Al tău, al lor, a tot ce-a fost
Și multe lucruri fără rost
Țin acum capul de afiș
Dintr-un trecut victorios
Mereu, adesea, uneori
Cauți deșert, găsești comori
Dezamăgit că ești fericit
Cu prea puțin dintr-un nimic
Ai vrea să poți să vrei mai mult
Puteai să știi dar n-ai știut
Acum alergi da’ stând pe loc
Ce ghinion că ai noroc
Să n-ai noroc de oameni buni
Și să renunți când încă înduri
Să te rogi când încă înjuri
Muncești corect dar încă furi
Dormi inconștient
Ești un întreg doar din frânturi
Și te trezești că-ți trăiești gândurile
Printre târâturi
De-aia urăști ziua de mâine
Dar te bucuri că-i azi
Într-un final sperând să urci
Te mulțumești numai să cazi
Și îți arzi speranțe, vise
Panicat rulând ceva
Cu gândul disperat c-ai vrea
Să te trezești altcineva.

Refren x 2:
Mi-am tras norocul la sorți
Nu mi-a picat, ce ghinion
Că n-am putut să-i dau șpagă
S-am norocul tuturor
Și de-aia mor că nu pot
Să trăiesc așa cum îmi e voia
Și nu știu sigur dacă am dat sau nu
În paranoia.