Pe coridoare negre,
stau și te-aștept o viață.
Trec multe sentimente
iar eu le las să treacă.
Și trec pe lângă mine
dar nu mă încălzesc.
Și trec, oricâte-ar trece,
la tine mă gândesc.
Iar lămpile ce atârnă,
lumina lor sfințită,
păcatul lor năpraznic,
spurcata lor ispită.
Mă lasă în lumină
să stau și să te-aștept,
să-mi vii măcar o clipă,
să vezi cât te iubesc.
Pe coridoare negre,
ce mor de gelozie,
încearcă să mă prindă,
dar eu sunt tot la tine.
Nu simt nimic pe ele
și stau și te aștept,
pe coridoare negre
se ard lumini și plec.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de așteptare și dorință profundă față de o persoană iubită, într-un context apăsător și plin de gelozie. Naratorul se simte prins într-un loc întunecat, dar rămâne fidel sentimentelor sale, ignorând influențele negative din jur.