Deliric1 feat Silent Strike – Negru

Te-ai pus pe cruce de fraier, Iisuse,
Că oamenii-s tot muci cu febră și tuse,
Cu flegme pe buze, cu temeri și scuze,
Cu germeni în spuse, cu cer negru-n cuget.
E discerne cu fulger, digeră cu ulcer
Și disperă când nu e cel ce ‘disperă’ să urce.
Da’ îngerii au cancer la aripi și acum zboară-n jos,
Da’ nu-s îngeri, au cârje, e totu’ pe dos.
Pământul-i frumos, verde l-a pictat tactu’ ca blegu’,
dacă-l făcea gri, poate nu vedeam jegu’,
Poate nu vedeam negru din orice respir,
Poate nu-mi lipsea muzica din textu’ lui Shakespeare.
Da-s toți surdo-muți, creștini urâți,
Pășind pe spini desculți, copii născuți cărunți,
Cerșind cu jind la adulți, scăpând suspine cruzi,
Să-i uiți, să nu-i aduci în lumea asta de ciuți,
Suntem deja prea mulți…
Tatăl nostru care ești în ceruri, am uitat numele tău, am ucis împărăția ta, fără voia ta,
Cerul e negru, așa e și pe pământ, pâinea noastră cea de toate zilele, ne batem pe ea astăzi,
și toți profită de greșelile noastre, și nici noi nu iertăm greșiților noștri,
și ne ducem cu toții în ispită, căci din noi izvorăște cel rău. Amin.
Ai cuie-n mâini de fraier, Iisuse,
Și tu ne găsești scuze,
Curând o să plouă cu obuze,
Când chipuri de președinți morți sunt muze.
Pământul-i plin de vampiri cu ventuze,
Ce sug sângele negru să-și hrănească roboții.
Vii cu vinul, morții cu morții lor,
Hoții cu preoții, ne prostesc cu toții,
Ne iau din porții și tu ții să ne cruți pe toți, știi,
Oamenii-s fiare, câini se bat pe pâini cu fiare-n mâini.
Tactu’ a uitat de noi, atunci noi cui ne închinăm?
Și-avem gaz în cer să-l intoxicăm.
Am 16V, motor de 6 litri, 500 CP,
Când trec pe strase, pitipoancele pică,
Fraierii dau flegme de oftica,
O mână pe volan, una pe sticlă,
Da’ nu uit să mă-nchin când trec pe lângă biserică,
Un plic de coca’n torpedo lângă o icoană mică.
Sunt creștin!!

Sensul versurilor

Piesa exprimă o viziune cinică asupra societății și a religiei, acuzând ipocrizia și decăderea morală. Se critică exploatarea și lipsa de compasiune, sugerând un sentiment de deziluzie profundă față de lume și credință.

Lasă un comentariu