Vad noroiul din oameni, mâzga din noi toți
Softuri cu buguri, carcase de roboți
Cânt despre schimbare, caut update-ul
Să poa’ să-mi separe și frica și hate-ul
Și parte din problemă, nu-i unu’ mai breaz
Că arăți cu degetul, îl bați pe obraz
Ramâi jos când cazi, în scuze te scalzi
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi
Viața are haz, nu fac vreun naz
Dar fiecare zi e un alt macaz
Și alegerile noastre mă țin treaz
D-aia ziua de mâine nu-mi dă răgaz
De unde am plecat și unde am ajuns
N-am reușit să găsesc răspuns
Oricât am strâns, nu îmi e de-ajuns
Scopul nostru încă mi-e ascuns
Oglinzi ce spun povești ca un tablou
Șoptesc că poate mâine e mai rău
Ai construit pereți în jurul tău
Oglinzi ce spun povești ca un tablou
Șoptesc că poate mâine e mai rău
Ai construit pereți în jurul tău
De la mersul biped la primul pas pe lună
Am făcut pași încet, am rămas în urmă
Am făcut pași rapid, ne-am rupt de turmă
Și pași înapoi ce speranța ne curmă
Că facem pași mari pentru omenire
Dar pași prea mici pentru omenie
Progresul arată bine pus pe hârtie
Când măsori realizări din tehnologie
Comunic cu oameni oriunde pe glob
Dar nu mă salut cu vecinii de bloc
Am noroc de aripi, nu zbor deloc
‘S atâtea orgolii să mă țină pe loc
De unde am plecat și unde am ajuns
N-am reușit să găsesc răspuns
Oricât am strâns, nu îmi e de-ajuns
Scopul nostru încă mi-e ascuns
Oglinzi ce spun povești ca un tablou
Șoptesc că poate mâine e mai rău
Ai construit pereți în jurul tău
Oglinzi ce spun povești ca un tablou
Șoptesc că poate mâine e mai rău
Ai construit pereți în jurul tău
Să-nțelegem viața am rescris genomul
Dar n-am reușit să-nțelegem omul
D-aia printre toate prin societate
E plin de armate de primate deprimate
Maimuța de ieri, azi e un câine
În jungla de fier se bate pe pâine
Când batem moneda chiar pe moneda
Ne facem rachetă, vrem altă planetă
C-am dat copacii verzi pe blocuri gri
Și cerul albastru pe mașini roșii
Și-am furat stelele pentru copii
De prin orașe și suburbii
De unde am plecat și unde am ajuns
N-am reușit să găsesc răspuns
Oricât am strâns nu îmi e de-ajuns
Scopul nostru încă mi-e ascuns
Oglinzi ce spun povești ca un tablou
Șoptesc că poate mâine e mai rău
Ai construit pereți în jurul tău
Oglinzi ce spun povești ca un tablou
Șoptesc că poate mâine e mai rău
Ai construit pereți în jurul tău…
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra condiției umane într-o societate modernă, dominată de tehnologie și de pierderea conexiunii umane. Vorbește despre deziluzie, căutarea sensului și teama de un viitor sumbru, în care progresul tehnologic nu aduce neapărat și îmbunătățire umană.