[1]
Azi încă respiri fără măști,
Încă pe cer păsări recunoști.
Azi încă ai apele vii, e de proști!
Vrei să renunți la tot ce cunoști.
Că ai binele în vine, da’ învins de nevoi,
Bâzâi în beznă-mpotriva la roi.
Am dus omul pe culme pe munți de gunoi,
Dărâmăm casa înăuntru cu noi.
O împingi la extreme, planeta geme,
Îi arzi plămânii, îi pui cianură-n vene.
Orb la probleme de ceva vreme,
Mut la colapsu’ din ecosisteme.
Mă-ntreb cu temeri dacă mai rezistă,
Nici eu n-am chef de-înc-o piesă tristă.
Surd la durere, dar încă persistă,
Chit că mă prefac că nu există.
Mă lupt cu mine să-mi găsesc vocea,
Să-ți zic și ție ce știi deja.
Parcă nu știm limba, dar ne înțelegem.
Dacă simți ritmul, poți fredona.
[Bridge].
Mă-ntreb cum se vede de sus ce facem.
Spui că omu’ a pus mai presus ce-i place lui
Decât ce-i bine pentru pui.
E planeta tuturor sau a nimănui.
[2]
Zbori fără stol, ai rămas la sol.
Tripu-i nasol, te vezi idolul lor.
Tripuri de ego, da-ntregul e gol.
Piese de lego nu leagă ce vor.
C-ai uitat de mușuroi, d-aia te furnică.
Din teamă de moarte trăiești cu frică.
Conștient că tot nisipul din sticlă,
Se scurge cât Cronos clipește o clipă.
Și pleci în pripă. D-aia-n spate la uși
E regele junglei speriat de supuși.
Vrea tot pentru el, rămâne stingher.
Nu vorbim de durere, o simțim la fel.
[Bridge].
Mă lupt cu mine să-mi găsesc vocea,
Să-ți zic și ție ce știi deja.
Parcă nu știm limba, dar ne înțelegem
Dacă simți ritmul, poți fredona.
Sensul versurilor
Piesa abordează problemele societății moderne, precum distrugerea mediului și alienarea umană. Vorbește despre lupta interioară a individului conștient de aceste probleme, dar care se simte neputincios. Mesajul principal este un apel la conștientizare și acțiune.