Romichete:
Într-o țară nesigură,
Ca sigură, siguranța de dat din gura celor ce fac curat prin gura.
De ce nu? De ce nu?!
Că așa-i desenul
Și eu o să ocup pelerul și-o să ocup tot terenul (asta se înțelege, melodia e făcută prost pt a te încurca)
Cu durere, oricum îi rănesc pe unii,
Doldora eu n-am probleme, le fac altora,
Ai vrea să mă vezi mort între m********-ții
Suport, transport, extreparent comfort
Comfort, panport, una e tot… recunosc:
Poți să crezi ce vrei, eu cred ceea ce cunosc.
Va dau un cap în gură al cărui bulitor,
Vorbitor de vorbă lungă încă de când eram-n vizor,
Și sigur văd departe,
Ba tind și mai departe,
Am parte,
Să-ți mai spun și cred că mai încape,
Mai mult ca sigur și precis o vorbă o să scape,
Dumnezeu e prea sus,
Dracu’-i prea aproape.
Refren: Vorbind aceeași limbă, rămâne doar ce-i scris,
Amprentele nu se schimbă, sigur și precis.
Deceneu: Vorbind aceeași limbă, rămâne doar ce-i scris,
Amprentele nu se schimbă, sigur și precis.
Deceneu:
Fac o injecție, pentru colecție
Într-o infecție, să dau o lecție,
Pregătesc în primu’ rând un ac curat,
Din colecția de ace pt. cojoace,
Mulțimea de ace pentru cojoace,
Îmi intimidez adversarul și-l înțep pe la spate, doar ca să-mi completez insectarul.
Așa cum textul meu didactic, practic
Te-a suprasolicitat,
Gramatic ești dramatic, antipatic, anticipat,
Față în față, dădeai craci speriat să nu te fac,
Dreganai că de fapt p**a mea îmbută în timp ce m****,
Te simți urât cu ceas la gât,
Vezi, du-te să te culci,
După ce-o sugi în buci, am să te las să fugi
Fugi!
Dar un’ te duci?
Ca să nu te apuci să faci gușă,
Mai bine lasă gura-n p**la mea, că-mi vine mănușa.
Tu, păpușă masculină
Vrei să vezi că am timbru?
Dacă te ține, hai cu mine
Să-ți dau un cap de zimbru.
Mi-e indiferent, din monent ce orice client se înmoaie.
Un lucru știu, dacă nu ești coerent
Înseamnă că n-ai c****.
Sigur, tu faci încă gargară deschis
Precis, ți-am colac capac și te-am închis,
Sigur, tu te dai când cu evreii când cu arabii,
Precis, am să te pun cu botul pe labe.
Refren:
Romichete:
Ce-am avut de zis, mai întâi am scris
Am creionat, am structurat, am memorat și am emis
Unde radioactive, din coardele vocale
Am ales o cale, ce duce la dezintegrare.
Îți pătrund în creier, îți fac mintea bucăți
Sigur și precis n-ai să-nțelegi fiindcă nu poți!
Ți-au murit 2 neuroni iar restul-s la înmormântare.
Te plimbi pe bicicletă, visezi numai mertzane
Nu știi să numeri pan’ la 5, d-apoi să numeri milioane,
Doamne Doamne-i sus și vede
Știe ce alege!
Ieri alegea fasole, mâine va da o lege…
Toți spărgătorii să se spargă în b*****i sub papură
Și n-au decât să se miroasă dacă vor s-o facă.
Sigur și precis te-am contrazis cu tot ce-am zis.
Ți-aș trage-o și la m*ie, dar n-ai față tu de mine.
Sensul versurilor
Piesa este o demonstrație de superioritate verbală și critică socială. Artiștii își expun abilitățile lingvistice complexe și atitudinea agresivă față de adversari și societate, subliniind un sentiment de dezintegrare și confruntare.