M-am născut într-un sat,
Într-o casă frumoasă
Încă știu să privesc
Să ascut orice coasă.
M-am suit în tractor
Înainte să pot să merg.
La teatru am mers
Cu prima mea iubire
El dorea un cămin
Și copii neinstruire
Însă eu mi-am dorit
Mai mult decât atât.
Și atunci am plecat
Cu speranțe încărcate
Tot satul a ieșit
Pe la porți să mă petreacă
Și de atunci, până azi
Trăiesc în visul meu…
Acum mă simt acasă
În Capela Sixtină
Cunosc foarte bine
Și „SAU DE LI ZE”.
REFREN
Dar rămân de la țară
Oriunde m-aș afla.
Am trecut ades
Unde Shakespeare trăia
Și piramidele le știu fără greș.
REFREN
Rămân de la țară
Oriunde aș afla
Rămân de la țară
Oriunde m-aș afla!
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre o persoană care, deși a plecat de la țară și a ajuns să vadă lumea și să trăiască experiențe diverse, nu uită de unde a plecat și își păstrează identitatea rurală. Este un imn al mândriei de a fi de la țară, indiferent de statutul social sau de locurile vizitate.