O româncuță,
Sunt o româncuță, sunt fată drăguță
Iubesc mult pădurile, măi
Sunt floare-n fereastră,
Chiar la casă noastră
La izvor mi-e gândul călător.
Soarele răsare
Și razele lui îmi spală fața
O lalea cu trei petale
O sărută și îi spune
Bună dimineața.
Eu alerg grăbită
Cu stropitoarea plină prin grădină
Și ud floare după floare,
Le mai dau o sărutare
Cu parfum îmbietor de crini
Refren.
Fetele le-adună
În raze palide de lună
Una blondă și frumoasă,
Ruşinoasă şi sfioasă
Spune noapte-bună.
Orișiunde-n lume
De casa mea îmi amintesc
Îmi iubesc portul și glia
Sunt româncă-n România
Și vorbesc dulce grai românesc.
Sensul versurilor
Cântec patriotic despre o fetiță româncă ce își exprimă dragostea pentru țară, natură și tradiții. Versurile evocă un sentiment de bucurie și mândrie națională, celebrând frumusețea peisajului românesc și a portului popular.