Vis dezmierdat și uitat sub o pernă,
Glasul tău slab mă trezește în noapte
Și îmi alungă noi visuri inapte
Să mă transpună în viața eternă.
Te furișezi, printre gânduri, în minte
Și mă ridici, pe noi aripi, în zboruri
Printre-amintiri ce se-ntorc din decoruri
Care-au rămas neuitate și sfinte.
Visul meu drag, ce mă ‘nalți printre stele,
Vino, de poți, și veghează-mă-n somnul
Care îmi pune la aripi atele.
Adu-mi imagini cu noi acuarele,
Adu-mi iubire, alungă-mi nesomnul,
Te rog, rămâi visul viselor mele!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința profundă de a se refugia în vis, ca o evadare din realitate. Visul este personificat, fiind văzut ca un protector și aducător de alinare și iubire, un refugiu din calea insomniei și a grijilor.