Cândva, te voi ierta, dar nu acum
Când stai atât de calmă şi senină
Acolo-n inima de tine plină.
Va fi târziu, când voi pleca pe-un drum
Pe care toţi plecăm, plecăm oricum.
Am să-mi trimit iertarea pe Pământ
Iar tu, eliberată-atunci de mine,
O vei primi, în suflet să-ţi aline
Şi dor şi suferinţe, suflet frânt,
Lipsit de-al unei inimi vechi veşmânt.
Am să te iert, iubita mea, ştii bine!
Te voi ierta de tine şi de mine.
Daniel Vişan-Dimitriu
(Din vol.”Călător prin gânduri”)
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și intenția de a ierta pe cineva, dar nu în prezent. Iertarea va veni mai târziu, după ce timpul va trece și distanța se va crea, eliberând astfel ambele părți de suferință.