Era, până ieri, traseul la muncă,
Ieșirea de mână în decor, libertate,
Dar și furnizorul de comă adâncă
Sub scrâșnet de frâne.. O moarte, pe roate!.
A fost siluire cu steag, defilare,
Ocheadă în treacăt, privirea-n vitrine,
Dar și sfârtecări în moral, degradare
De-un bitum gropar.. E dutele-vine!.
Era întâlnirea-ntre două, un colț,
Speranța găsirii cu-o nouă iubire,
Dar și loc de ură, de șis, pentru glonț,
De bâte, mineri, „agenturi”.. Răstignire!.
Era, dar schimbată-i, nu mai este comună,
E-un nou nume propriu, o ebluisantă,
Prezența de nou! E cum zâna bună,
Numită idee, un popor.. Epatantă!.
E #Strada, un principiu, de viață model
De tineri, femei, chiar copii.. Pentru toți
E #Strada un miting, cu onoarea drept țel,
Că o lume renaște.. Și judecă hoți!.
E #Strada luminii, a științei de sine,
Stradal șevalet pentru corpuri drapel!
E #Strada o mândrie la timpul ce vine!
E #Strada mea țară, poporul.. Și el!.
E azi #Strada Lumii, e lumii principiu,
Făcut din oneste prezențe.. El, tu!
„Victoria Square” e minciunii ospiciu!
La Terra nou drum e!.. Călăilor, nu!.
Un nou exemplar, etalon democratic la viciu,
La clan, ipocriți, impostori.. ancestral déjà vu!.
E #Strada, de azi, o renaștere-n neam,
E ea, ce va fi loc și nume al voinței,
Căci suntem alți noi, îngropând ce eram..
„#Strada”-i Țară, Popor.. Viitor al Conștiinței!!!
Sensul versurilor
Piesa celebrează strada ca simbol al protestului și al renașterii naționale. Ea reprezintă speranța într-un viitor mai bun, bazat pe onestitate și conștiință, în opoziție cu corupția și ipocrizia trecutului.