Aștept autobuzul ce te duce
-E-n stație și nu vrei să cobori-
Sunt între, viață, moarte, la răscruce;
De ce-mi faci suflet greu.. să mă omori?.
Nu vezi că mă topesc și nu mai pot
-Am ochii ficși, unde mă uit te văd pe tine-
Eram băiat isteț, acum sunt un netot;
Mă-ntreabă toți de sunt bolnav.. Le spun că-s bine!.
Nici să zâmbesc nu pot, nu am putere,
Am trupul strâns, îmbătrânesc de tânăr.
Prieteni zilnic mă invită la o bere..
Sunt singur, sunt tristețe, sunt durere.. Îs fără număr!!!
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele de disperare și singurătate ale unei persoane după o despărțire. Protagonistul se simte pierdut, incapabil să funcționeze normal și copleșit de tristețe.