Invazie de poezie într-un tsunami devastator
de liceeni fără de vârstă, ascunşi în valurile fără identitate
în poze gânditoare, răvăşite de-un tumult cert simulat;
pe gânduri azvârlite pe ţărmuri, să le cucerească
cu mâlul purtat inconştient, fără ştiinţa vreunui învăţător..
Ramasuri de crâmpeie adunate dintre tot felul de citate
lipite pe sentimente cu subiect tabu.. în iubiri de neexprimat,
într-o cerşetorie siropoasă, repetitivă, de vocabule să umple o dorinţă trupească.
O-ncâlceală de alge, pătrunzător, mirositor putrid metaforistă
se-nşiruind, dându-şi mâinile-ntr-o mâzgă de netezit creiere
unul de la altul; la fel necultivate căci s-au înmulţit şcolile
lăsate oriunde din retragerea apelor restrânse-n matca raţiunii
şi uitate pe-un uscat devastat, ca-ntr-o pictură naivă tristă..
într-o democraţie a liberei expresii ce i-a prins pe toţi fără prevedere,
se-nsămânţând încet, încet o goliciune invazivă, ca microbii din toate bolile!
.. O mare-nvolburată ce nu poate s-adape.. din mult-săratu-amărăciunii.
Noroc cu încălzirea globală ce-ntr-un târziu va topi tot, torente
aluvionare.. şi nu vor mai rezista decât cei care ştiu să-nţepe suflete,
să coasă definitiv plăsmuiri de sirene-n pânze pescăreşti de goblenuri..
Se va-ntoarce-o Mesie pedepsind cu uitarea prohodul de farisei
mascaţi în secte de nou val visând dezgropări de valori aparente
şi poate va reface-ntr-o cină de taină un conclav de apostoli în umblete,
propovăduind simplul nesimplist, reîmpărţind arta lumii-n visate terenuri
de-o nouă, cea veche cultură!? Un clasic nou val, un real, nu idei..
31. 08. 2011
Sensul versurilor
Piesa critică tendințele culturale moderne, superficialitatea și lipsa de profunzime. Exprimă o dorință de revenire la valori culturale autentice și la o expresie artistică sinceră.