Mă las condus, induc percepte,
Nu cercetez de-s rele, drepte;
Grăbit le iau aşa cum sunt..
Perpetuu mă-ncred în cuvânt…
Chiar de parola-i inventată
E-un tot taboo, mistificată
De scrisuri vrute, de accepte
Impuse.. Îs minus-plus perfecte.
Bărbat, femeie fabricăm,
Dintr-un nedefinit creăm
Dublura în orientare;
Noi dăm păpuşi fetei, candoare..
.. Bărbatu-l educăm un dur
Din pista cu acelaşi tur..
Libera alegere-i himeră;
Alegem noi; Pământ.. sau Terră!?!
Sensul versurilor
Piesa explorează modul în care suntem conduși de percepte impuse, fără a le cerceta validitatea. Subliniază ideea că alegerile noastre sunt adesea manipulate de norme sociale și așteptări, limitând astfel liberul arbitru.