Scurtă mi-a fost clipa când ne-am cunoscut,
Lungă a fost ziua cea în care ne-am iubit.
Nu-i de vină ura, nici mânia mea,
Decât tu că în viață ți-a plăcut altcineva. x2
Blestemată fie clipa de demult,
Clipa cea în care noi doi ne-am iubit.
Jur că niciodată, cât trăiesc în viață, n-am să mai pun sufletul în tot ce am să iubesc. x2
Însă timpul trece, trece tot mereu,
A trecut și trenul vieții în care am fost și eu.
Lasă-l ca să treacă, dar se întoarce iar,
Va opri din nou în gară, în care n-am habar. x2
Blestemată fie clipa de demult,
Clipa cea în care noi doi ne-am iubit.
Jur că niciodată, cât trăiesc în viață, n-am să mai pun sufletul în tot ce am să iubesc. x2
Însă timpul trece, trece și timpul meu,
A trecut și trenul vieții în care am fost și eu.
Lasă-l ca să treacă, dar se întoarce iar,
Va opri din nou în gară, în care n-am habar. x2
Blestemată fie clipa de demult,
Clipa cea în care noi doi ne-am iubit.
Jur că niciodată, cât trăiesc în viață, n-am să mai pun sufletul în tot ce am să iubesc. x2
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și durerea unei iubiri pierdute. Naratorul reflectă asupra trecerii timpului și a impactului pe care l-a avut relația asupra sa, jurând să nu mai investească emoțional la fel de mult în viitor.