Hai te rog, dă-mi ceva bani, îi vreau în bacnote mari,
Iubesc mirosul ăla de hârtii, în sume tari, hmmm,
Ăsta nu-i un amărât de film, noi asta simțim,
Și când miroase a bani, c***e, ne lipim din plin,
Ăsta-i film, lumea zice că e dream,
Da’ școala ta proastă, rece, mă lasă, ești copil,
Hai, t****o, cumpără-mi respectul’,
Nu că aș vrea să fiu bogat,
Da’ cu ceva mărunț, știi bine, nu-mi fac veacul,
Tu arată-mi teancul, hai folosește-ți capul,
Ține contabilitatea, tot tu, că eu țin sacul,
Lăcomia care-mi iese prin piele, e pan’ la stele,
Ne uităm în cartiere, nu locuri mondene,
Cu șampanie, multă, pot să beau și la bloc,
Cu golanii mei de top, nu domnii tăi din lot,
„Hai, date d***u bai, nu ieși printre derbedei, „
„Tu faci parte în anturajul ăsta, vreau să văd scântei”
Lumea-i grea da, tu m-ai dat gata,
Tu școala ta (mea), ești praf, știi asta,
Ăștia sunt gangsta, n-ai cum să le iei fața,
Hei tu copil t****t, bagă-ne în buzunare viața.
Tot ce vrei să afli de tine, întreabă statu’,
Că mai nou pe timp de criză, se fură cu sacu’,
Tot ce vrei să afli de tine, întreabă statu’,
Că mai nou pe timp de criză, se fură cu sacu’!
Tot ce vrei să afli de tine, întreabă statu’,
Că mai nou pe timp de criză, se fură cu sacu’,
Tot ce vrei să afli de tine, întreabă statu’,
Că mai nou pe timp de criză, se fură cu sacu’!
Sunt un fel de zeu, un fel de D-zeu,
Sunt din ce în ce, în ce mai greu,
Fac tobele să dardaie, de la încheieturi,
La fel ca și pe dancere, care le pun cenzuri,
Sunt un fel de Vlad Țepeș, modern,
Un fel de Alcaida, pentru alții, monden,
Te iau pe tren, și te duc aproape de alt gen,
Ca să înțelegi, ce înseamnă B69-sell,
Avem mai multe posibilități oare,
Ca să-ți dăm, până te scoatem din sandale,
Ca să nu mai prezică vreunu’ o schimbare,
O să-ți dăm la pași, până cazi din picioare,
Avem și târfe care sunt milionare,
Avem băieți periculoși la închisoare,
Avem și hoții care ard la buzunare,
Și traficanții care vând peste hotare.
Tot ce vrei să afli de tine, întreabă statu’,
Că mai nou pe timp de criză, se fură cu sacu’,
Tot ce vrei să afli de tine, întreabă statu’,
Că mai nou pe timp de criză, se fură cu sacu’!
Tot ce vrei să afli de tine, întreabă statu’,
Că mai nou pe timp de criză, se fură cu sacu’,
Tot ce vrei să afli de tine, întreabă statu’,
Că mai nou pe timp de criză, se fură cu sacu’!
Sensul versurilor
Piesa descrie o lume dominată de lăcomie și corupție, unde banii sunt la putere. Se vorbește despre dorința de a avea mulți bani, despre viața de stradă și despre cum statul fură în timp de criză.